... acolo unde sufletul isi are linistea...

joi, 7 iulie 2011

si pentru asta cred ca ma urasc cel mai mult

...diminetile mi le incep la fel... cana mare cu hannah montana si cafeaua aburinda..si o constientizare ciudata a prezentei in cerculete mici si galbene.. cu cat mai galbene cu atat mai 'aproape'.. a new day, another night.
imi lipsesti intr-un mod bizar.. nu as putea sa-l descriu..e pe termen lung, dovada sunt anii care au trecut, trec si vor trece probabil.. si sunt deja atat de multi!..oricat de ciclica ar fi pauza dintre respiratii, e mereu aceeasi, cu acelasi nod in gat...