bagaj de drum lung.. ce as putea sa iti pun eu il el, si mai ales de ce eu? de ce nu?!.. e gratis
in primul rand sa ai grija de tine, mare grija, daca tu nu o ai NIMENI nu o va avea, supravietuirea in jungla e mereu proba de gratie,.. pe care o vei lua fara doar si poate!
mai apoi, sa-ti traiesti CLIPA, sa reusesti sa focalizezi esenta unicitatii ei, si cand nu o fi chiar bine sa te gandesti ca se putea si mai rau, mereu se poate si mai rau in viata asta... sau plan B ... suficient de multe blonde reci pentru a schimba unghiul de privire :)).
sa incerci sa nu te incainesti prea rau... adica schimband TOT, e destul de mare riscul de a deveni parte a acestui tot, .. infuenta factorilor de mediu asupra comportamentului uman, bla blauri de astea ...darrr mizez pe faptul ca omul nu se schimba ci doar se acomodeaza, si sper sa reusesti sa ramai TU asa cum te-am stiu, te stiu si te voi sti.. mereu
sa nu te opresti niciodata din scris, face bine... e o forma de "tratare de mine prin mine" si scrii bine, reusesti sa transmiti starea si nu doar cuvintele, stii ca mereu mi-a placut felul tau de a scrie.. si sa stii ca astept volumul acela pe care ai sa-l scoti candva, sper doar ca in viata asta :P
sa nu-ti uiti niciodata drumul spre acasa... acasa e, unde sufletul isi are linistea...sau macar pentru mine asta inseamna cu adevarat acasa...
ce-as vrea?! ... sa-ti raman o amintire daca nu frumoasa macar placuta... si poate un pic mai mult decat acea de marti si de joi....si nu o zic cinic, deloc....because "time is what you make of it"
ce-mi doresc?! din tot sufletul...ca acum, maine, ieri sau peste alti 10 ani sa poti porni intotdeauna la statutul de amici de pahar, cred ca e singurul lucru pe care mi l-as dori de la tine cu adevarat, si care se si poate...si n-am habar de ce naiba am un nod asa mare in gat si mi-e tastaura uda...si vad in ceata...
niciodata nu am stiut sa ma port ca atare cu oamenii la care tin cel mai mult, dezavantaj clar eu, dar cel mai bine ma exprim in scris, cand astern ganduri, idei, bucatele din mine, eu cea mai eu...fara nelinistea 'ca se interpreteaza', fara obsesia ca nestiind a preconiza reactia aleg sa tac...
ca esti, ca m-ai lasat sa fiu, iti multumesc
